Arta decepției. Poveștile celor mai cunoscuți 5 escroci înainte de apariția internetului

Escrocii operează de secole întregi, profitând de cei care nu bănuiesc nimic și exploatându-le dorința de a se îmbogăți și de a fi în siguranță. De la scheme complicate tip piramidă la cazuri îndrăznețe de furt de identitate, istoria este plină de povești ale unor șarlatani iscusiți.

Deși metodele și mijloace utilizate de ei erau diferite înainte de  inventarea internetului, natura fundamentală a unei înșelăciuni rămâne neschimbată: aceea de a-i păcăli pe ceilalți pentru câștigul propriu.

Iată cinci dintre cei mai cunoscuți impostori din trecut.

1. Charles Ponzi, părintele schemei piramidale

Charles Ponzi, un imigrant italian care a ajuns în Statele Unite în 1903 cu doar 2,5 dolari în buzunar, este cunoscut drept creatorul schemei Ponzi.

Ponzi a descoperit că diferențele dintre ratele de schimb valutar pentru timbrele poștale internaționale valorau câte 5 cenți. A văzut o șansă de a face bani, așa că a început să cumpere timbre ieftine din țări în care valuta se deprecia pentru a le răscumpăra în SUA.

Ulterior, a recrutat oameni din Europa care să-i trimită timbre pe care le vindea în SUA pentru a face profit. Ponzi și-a extins schema, promițându-le oamenilor obișnuiți rate de randament uriașe la investițiile lor și convingând mii de persoane să-și încredințeze banii pe mâinile lui. Însă, în loc să investească banii așa cum a promis, el folosea fonduri de la investitori noi pentru a plăti profiturile investitorilor existenți.

În cele din urmă, acest model piramidal nesustenabil, cunoscut și folosit de mulți alții ulterior, s-a prăbușit.

2. Victor Lustig, cel care a vândut Turnul Eiffel de două ori

În 1925, Victor Lustig a aflat din ziar că mentenanța Turnului Eiffel devenea prea scumpă, așa că i-a venit ideea unei înșelăciuni.

Dându-se drept funcționar public, Lustig a convins vânzătorii de fier vechi că Turnul Eiffel era programat să fie demolat. Acesta a obținut o ofertă din partea unui dealer din Franța, a vândut drepturile de recuperare a metalului, a colectat suma considerabilă și a dispărut rapid. Vânzătorul de fier vechi a fost atât de jenat de faptul că a fost păcălit încât nu a mers la poliție.

După această înșelăciune, Lustig s-a mutat în Viena, însă a revenit în Paris după o lună, încercând să vândă Turnul Eiffel și altor vânzători de fier vechi. Deși a doua oară nu a avut succes, el a reușit să scape de arest, câștigându-și porecla de „bărbatul care a vândut Turnul Eiffel”.

3. Gregor MacGregor, un agent imobiliar de succes al unui teren fictiv

Gregor MacGregor, un soldat din Scoția și mare aventurier, este cunoscut mai ales pentru orchestrarea celei mai îndrăznețe escrocherii din istorie – vânzarea de proprietăți

într-o țară care nu exista.

La începutul secolului al XIX-lea, MacGregor a pretins că ocupa funcția de „Cacique” (lider) într-o țară fictivă din America Centrală numită Poyais. Acesta a descris Poyais drept un paradis tropical care abundă în resurse naturale și oportunități de colonizare și de investire. A publicat o serie de broșuri complexe, hărți false, mărturii și descrieri ale presupuselor bogății pe care le oferea acest pământ.

Eforturile lui de marketing s-au bucurat de un succes uriaș, atrăgând sute de investitori dornici și de coloniști, care s-au lăsat ademeniți de promisiunea că se vor îmbogăți și că vor avea parte de oportunități noi în Poyais. Mulți și-au vândut

bunurile și și-au investit economiile de-o viață în această afacere, crezând că astfel vor începe un nou capitol din viață, mai prosper.

Însă, țara Poyais nu exista, iar pământul era o junglă neprimitoare. Mulți investitori și-au pierdut averile, însă MacGregor a scăpat nepedepsit, după ce a fugit în Franța.

4. Ferdinand Waldo Demara, maestrul furtului de identitate

Ferdinand Waldo Demara, cunoscut și ca „Marele impostor”, era un maestru în

arta decepției, schemele sale de exploatare creând invidie în rândul oricărui escroc contemporan.

Operând sub o serie de identități furate, Demara a lucrat ca inginer constructor, absolvent în zoologie, doctor în psihologie aplicată, călugăr (atât al ordinului trapist, cât și benedictin), gardian secund într-o închisoare din Texas, decan al catedrei de filosofie a colegiului din Pennsylvania, infirmier de spital, avocat și profesor, printre altele.

Una dintre cele mai incredibile deghizări ale lui Demara a avut loc în 1951, când și-a asumat identitatea doctorului chirurg Joseph Cyr și s-a înrolat în Marina Regală Canadiană. Deși nu avea nicio pregătire medicală, Demara a efectuat intervenții chirurgicale la bordul HMCS Cayuga în timpul Războiului din Coreea, fiind apreciat pentru operațiile sale bine executate.

5. Amy Bock, femeia care a pretins că este bărbat pentru a se căsători cu o văduvă bogată

Amy Bock, o escroacă din Noua Zeelandă, născută în Tasmania, și-a petrecut mare parte din viață ocupându-se de fraude minore. Schema pe care o aplica de obicei presupunea tot felul de cerințe emoționale către angajator sau alte cunoștințe pentru a obține bani sau bunuri. Ea a mai încercat și alte tipuri de înșelăciuni, cum ar fi reparații de ceasuri pe care ulterior pretindea că le-a pierdut, asumarea identității angajatorului sau a unei cunoștințe pentru a face cumpărături sau vânzarea de bilete la concerte sau evenimente care nu aveau loc.

Bock a continuat să opereze prin astfel de escrocherii mare parte din viață, însă, după ce a fost eliberată din închisoare, a orchestrat frauda care avea să o facă cunoscută: a pretins că este un bărbat pe nume Percy Redwood, un fermier bogat care creștea oi.

Sub această identitate falsă, Amy Bock a curtat-o pe Agnes Ottoway, o văduvă bogată, cu care s-a căsătorit în 1909. Căsătoria i-a obținut lui Bock acces la averea considerabilă a lui Ottoway, pe care a început să o risipească cu promptitudine prin achiziții extravagante și jocuri de noroc. Minciuna ei a fost în cele din urmă deconspirată când familia lui Ottoway a devenit suspicioasă și a demarat o investigație.

Nu deveni victimă a fraudelor

Impostorii și escrocii pun în practică fraude de secole întregi, găsind mereu metode noi și creative prin care să păcălească oamenii. Chiar și basmele încearcă să ne avertizeze cu privire la pericolele care pot apărea când acordăm încredere cu prea mare ușurință.

Oricine poate deveni o victimă a fraudelor, în special când suntem tentați de oferte prea bune pentru a fi adevărate, precum „casa din turtă dulce”.

Din fericire, Bitdefender Scamio, detectorul nostru de fraude bazat pe AI, te poate ajuta să distingi ofertele reale de cele false. Nu uita să rămâi vigilent și precaut și să folosești instrumentele potrivite pentru a te proteja împotriva fraudelor.