Bunele maniere pe rețelele sociale: furie, frică și dezinformare în era digitală

Rețelele sociale au devenit o extensie a oamenilor din ziua de astăzi, iar verificarea fluxurilor de știri nu mai are ca scop doar obținerea informațiilor de încredere sau de a te amuza copios cu prietenii. Este ca și cum suntem atrași de forța gravitațională a disputelor interminabile cu străini care reușesc să stârnească răspunsuri emoționale puternice care ne fac să reacționăm nepotrivit sau să spunem vorbe dureroase.

Nimeni nu are cu adevărat voie să facă greșeli online

Accesele de furie ale persoanelor care interacționează cu postările și titlurile de pe rețelele sociale au devenit un fenomen comun care ne afectează pe toți. O greșeală de scriere, o părere contradictorie sau o teorie poate declanșa o sumedenie de emoții negative, care ne determină să ne spunem oful în comentarii.

Indiferent la ce formă de dezbatere online participă oamenii, aceștia par să se enerveze din ce în ce mai mult, adoptând comportamente nepoliticoase și neproductive care zădărnicesc dialogul de pe rețelele sociale. În prezent, orice persoană ascunsă în spatele unui ecran poate jigni sau hărțui o altă persoană pe internet. Această flexibilitate, alături de puterea anonimatului și de distanța fizică dintre participanți, nu a făcut decât să accentueze conflictele dintre indivizii care rareori sunt trași la răspundere pentru comportamentele lor nepotrivite.

De ce ne enervăm pe rețelele sociale?

Internetul ne permite să ne exprimăm opiniile contradictorii și să ne exteriorizăm frustrările fără a suferi prea multe consecințe, cel puțin pe termen scurt. Privim rețelele sociale ca pe un joc cu mize mari. Însă platformele online nu reprezintă altceva decât scene pe care ne ținem discursurile, adesea fiind limitați de caracterele de pe tastaturi și de lipsa nuanțelor specifice comunicării față în față.

„Când intrăm pe internet, cu toții suntem predispuși să simțim că este o miză la mijloc, că suntem urmăriți de o anumită audiență și că nu putem pierde o bătălie”, explică Nansi Lungu, analist comportamental la Bitdefender. „Sunt de părere că oamenii trebuie să-și exprime părerile. Marea problemă este că nu mai au aceeași maleabilitate emoțională și că uită de rațiune.”

Comunicarea eficientă presupune analiza mai multor perspective, încercarea de a le înțelege, apoi formularea unui răspuns. „Cu toate acestea, discursurile online de pe platformele de socializare sunt interpretate în lipsa semnalelor biologice”, adaugă Nansi.

Nu poți fi sigur dacă cineva a fost agresiv sau dacă a fost ironic. Mai mult, în mediul online, oamenii au impresia că ceilalți influențează echilibrul social, astfel încât nedreptățile și intențiile rele sunt mai ușor de identificat.

„Este de la sine înțeles că persoanele care sunt prinse în acest ciclu vicios devin din ce în ce mai nefericite”, menționează el. „Este greu să renunți la o dezbatere sau o conversație când nu ești tu cel care a avut ultimul cuvânt. Există multiple rezultate negative ale acestui tip de conflict. Oamenii devin mai puțin productivi în viețile lor de zi cu zi, deoarece duc un război continuu cu ceilalți. Nu doar că acest lucru le ocupă timpul. Le și afectează concentrarea și capacitatea de a înțelege alte perspective. ”

O lecție de gestionare a furiei online

Oamenii tind să-i contrazică pe ceilalți mai ușor online decât față în față.

Nansi consideră că moderarea discursurilor virtuale este necesară pentru copiii noștri, care trebuie să învețe cum să se comporte online.

„Arena rețelelor sociale nu este construită așa cum ne dorim noi. Este construită pe fundația interacțiunilor noastre”, spune el. „Trebuie să-i învățăm pe copiii noștri că respectul față de cei din jur este o valoare umană fundamentală. Dar și noi putem deveni mai flexibili din punct de vedere emoțional. Trebuie să dispui de o oarecare flexibilitate emoțională și să te bucuri de satisfacție pe plan personal pentru a sta departe de astfel de comportamente distructive, iar oamenii nu trebuie să își închipuie că ideile lor vor schimba perspectivele celor din jurul lor.”

Furia oamenilor este ușor de exploatat

Campaniile organizate de dezinformare și știrile false sunt adesea alimentate de emoții. Îndeosebi, Nansi subliniază cât de ușor poate fi să manipulezi sentimentul de furie.

„Studiile IRM arată că emoțiile precum furia, frica și repulsia tranzitează foarte repede sistemul cognitiv, paralizându-l. Aceste emoții au și manifestări fizice, în sensul că ajung mai repede în zonele executive ale corpului nostru, blocând neocortexul.

Când auzim, de exemplu, că o părere a rănit pe cineva, putem înțelege reacția biologică din spatele emoției. Reacțiile rapide și fundamentale, inclusiv repulsia, s-au dezvoltat pe fondul evoluției noastre. Repulsia față de o idee stimulează aceeași regiune cerebrală ca și repulsia față de un gust sau un miros.”

Răspândirea de știri false este extrem de populară pe rețelele sociale. Acest tip de conținut este conceput pentru a declanșa răspunsuri emoționale puternice. Deși nu este neapărat creat pentru a ne face rău, poate fi folosit pentru a promova pagini false care creează diverse riscuri de securitate. De asemenea, distrag atenția de la ceea ce contează cu adevărat, uneori chiar dând naștere unor sentimente de panică sau furie și determinându-ne să transmitem informații greșite celor din jur fără să vrem.

De aceea, este recomandat să verifici întotdeauna informațiile din mai multe surse înainte de a scrie un tweet sau o postare pe profilul tău social. Avantajul nu constă doar din faptul că îți cultivi gândirea critică, ci și că te asiguri că reputația ta online rămâne intactă.

Nu e nevoie să fii de acord cu cineva pentru a purta o conversație civilizată și productivă. E vremea să învățăm că este mai bine să facem compromisuri în mediul online și să ne asumăm responsabilitatea pentru ceea ce spunem și facem. A scrie un tweet încărcat de negativism sau a jigni pe cineva va da curs acelorași comportamente distructive, afectându-ne societatea și sănătatea mintală.

Rămâi în siguranță!