Fraudele cu organizații de caritate pot varia de la scam-uri simple până la fraude extrem de elaborate. În cele mai simple scheme, autorii unei fraude se dau drept persoane care colectează fonduri pentru o organizație de caritate legitimă, cerând donații de la trecători neavizați de pe stradă. Alții pot pretinde că participă la o provocare în scop caritabil, colectând sponsorizări sub un pretext fals. Fraudele ceva mai elaborate presupun crearea în întregime a unor organizații caritabile false cu site-uri web și materiale de marketing care par a fi realizate de profesioniști. Veniturile colectate din aceste acțiuni de strângere de fonduri intră direct în buzunarul autorilor fraudei.
Atacatorii exploatează adesea bunăvoința publicului în timpul unor crize internaționale sau dezastre naturale, creând organizații caritabile false pentru a cere donații. Obiectivul lor principal este să obțină bani și informații personale, care pot fi folosite pentru a fi exploatate în continuare prin furt de identitate.
Aceste persoane care promovează organizații caritabile false folosesc diferite metode pentru a lua legătura cu potențiale victime, precum e-mail, site-uri web false și falsificarea ID-ului apelantului, pretinzând că reprezintă organizații de caritate legitime.
Atacatorii sunt foarte capabili să manipuleze emoțiile și știu că sensibilizarea persoanelor vizate este o metodă eficientă pentru a obține donații. Aceștia deturnează fondurile sau redirecționează contribuții făcute în scop caritabil în propriul buzunar, trădând încrederea donatorilor generoși.
Fraudele cu organizații caritabile adesea exploatează răspunsul emoțional al unor posibili donatori, folosindu-se de dorința lor de a ajuta în momente de criză sau de nevoie. Iată o desfășurare tipică a modului în care operează aceste scam-uri:
1. Atacatorii creează site-uri web false sau profiluri pe rețelele de socializare care imită organizații caritabile legitime. Pentru a părea credibile, ei folosesc elemente grafice care par realizate de profesioniști, logo-uri furate și povești convingătoare.
2. Contactează persoanele prin e-mail, mesaje text, conturi de socializare false și campanii GoFundMe. De asemenea, este posibil chiar să angajeze companii de telemarketing care să ceară donații. Aceștia profită de evenimente de actualitate precum dezastre naturale, pandemii sau tragedii personale pentru a stârni milă și a crea senzația de urgență.
3. Dacă alegi să participi și să faci o donație, este posibil să ți se ceară anumite date personale, precum numele, adresa de domiciliu, numărul de telefon, adresa de e-mail sau CNP-ul. Dacă eziți, atacatorii uneori pot insista spunând că au nevoie de aceste informații în scop fiscal sau din alte motive.
4. Odată ce atacatorii și-au primit donațiile, nu numai că păstrează banii, ci și pot folosi informațiile personale ale donatorilor pentru a comite și alte activități frauduloase, precum furtul de identitate.
1. Scam-urile bazate pe scheme de ajutorare în caz de dezastru: După dezastre naturale, precum uragane, cutremure sau incendii de vegetație, fraudatorii creează organizații de ajutorare false pentru a exploata dorința publicului să ajute comunitățile afectate. Aceștia creează site-uri web false și pagini pe rețelele de socializare și chiar fac apeluri telefonice solicitând donații, însă banii nu ajung niciodată la cei care au nevoie de ei. În schimb, se duc direct în buzunarele atacatorilor.
2. Fraude cu organizații de veterani, militari, pompieri și polițiști. Atacatorii profită de sprijinul acordat de public veteranilor, personalului militar, pompierilor și ofițerilor de poliție, creând organizații false pentru a solicita donații sub un pretext fals. Adesea folosesc denumiri care par a fi cele oficiale și fac apel la emoții pentru ca donatorilor să le fie mai dificil să recunoască frauda.
3. Fraudele cu organizații pentru bunăstarea animalelor Organizațiile caritabile false care pretind că sprijină bunăstarea și salvarea animalelor folosesc povești și imagini emoționante ale unor animale abuzate sau în pericol, pentru a păcăli oamenii să doneze. Aceste fraude exploatează compasiunea iubitorilor de animale, oferind adesea informații false sau chiar omițând cu totul informații despre cum sunt folosite donațiile.
4. Fraude legate de servicii medicale: În timpul unor crize medicale, cum a fost pandemia de COVID-19, atacatorii creează organizații de caritate false pentru a profita de preocuparea publicului pentru sănătate și siguranță. Aceștia pot pretinde că strâng bani pentru cercetare, tratament sau pentru a le oferi sprijin celor care au nevoie, însă fondurile sunt deturnate în scop personal.
5. Fraudele în scop umanitar internațional Atacatorii creează organizații false care pretind să ofere ajutor internațional, profitând de dorința donatorilor de a contribui la demersurile umanitare globale. Aceste scam-uri exploatează adesea crizele care au loc în țările în curs de dezvoltare, folosind imagini și povești încărcate emoțional pentru a solicita donații.
6. Însușirea identității organizațiilor de caritate cunoscute: Infractorii imită organizații de caritate cunoscute pentru a redirecționa donațiile menite să ajungă la organizațiile de caritate reale. Aceștia creează site-uri web și adrese de e-mail false care par legitime, pentru ca donatorii să nu poată distinge între organizațiile reale și cele false.
7. Fraudele IRS: Atacatorii se dau drept agenți IRS (agenția fiscală locală ) pretinzând că ajută victimele dezastrelor prin scutirea de la plata impozitului, însă IRS are un număr precis de victime ale dezastrelor care vor beneficia de scutirea de la plata impozitului. Aceste fraude sunt realizate adesea prin e-mailuri de phishing sau apeluri telefonice în care se solicită informații false sau plata imediată.
8. Fraude cu acțiuni de crowdfunding și pe rețelele de socializare: Atacatorii exploatează platformele de socializare și site-urile de crowdfunding pentru a inventa povești și a primi donații care adesea nu ajung la cei care au nevoie de ele. Ei creează profiluri false, împărtășesc povești emoționante și folosesc imagini furate pentru a obține compasiunea și banii donatorilor care nu suspectează nimic.
9. Fraude cu acțiuni de caritate cu ocazia sărbătorilor: În apropierea sărbătorilor apar o mulțime de organizații de caritate frauduloase care profită de generozitatea oamenilor, creând falsa impresie de urgență pentru a cere donații rapide. Aceste fraude adesea implică evenimente false specifice sărbătorilor, strângeri de fonduri sau apeluri la donații pentru a-i sprijini pe cei nevoiași cu ocazia sărbătorilor.
Cum să te protejezi împotriva fraudelor cu organizații de caritate
Dacă ai constatat că donația ta a fost trimisă unei organizații false în loc să ajungă la o cauză importantă sau o comunitate care are nevoie de sprijin, nu ezita să raportezi infracțiunea. Protejează-ți finanțele și datele confidențiale și ajută autoritățile să tragă la răspundere pe cei care se află în spatele organizațiilor caritabile false.
2. Monitorizează-ți conturile:Fii cu ochii pe extrasele bancare și situația cardurilor pentru a identifica orice tranzacții neautorizate. Atacatorii pot folosi informațiile tale de plată pentru a comite și alte fraude.
3. Contactează autoritățile de aplicare a legii: Raportează cazul la autoritatea locală de aplicare a legii. Aceasta te poate îndruma asupra pașilor suplimentari pe care îi poți face și cum poți ajuta la ancheta penală, dacă este cazul.
4. Informează birourile de credit:Dacă suspectezi că informațiile tale personale au fost compromise, notifică birourile principale de credit (Equifax, Experian și TransUnion) și ia în considerare inițierea unei alerte de fraudă la rapoartele tale de credit.
5. Împărtășește ceea ce știi:Împărtășește-le prietenilor și familiei tale pe rețelele de socializare despre experiența și cum te-a ajutat Scamio, pentru a-i ajuta să evite să devină victime, la rândul lor, unor fraude similare. Acești atacatori ar putea încerca să ia bani de la persoane pe care le cunoști.
6. Protejează-ți dispozitivele și conturile online schimbând parolele și activând autentificarea în doi pași (2FA) oricând este posibil.
Cum pot distinge între o organizație de caritate reală și o fraudă?
Caută organizații de caritate consacrate, cu un palmares de activități desfășurate. Verifică dacă sunt înregistrate și documentează-te pe site-uri web cunoscute precum BBB Wise Giving Alliance, Charity Navigator și GuideStar. Acționează cu precauție când se pune presiune pe tine și când primești solicitări neașteptate.
Ce trebuie să fac dacă suspectez că o organizație de caritate este o fraudă?
Nu dona bani organizației. Raportează-ți suspiciunile la FTC, autoritatea de reglementare competentă din statul tău și platformei prin care ai primit solicitarea. Informează-ți prietenii și familia pentru ca aceștia să nu devină victime, la rândul lor.
Care este un exemplu de organizație de caritate falsă?
Adesea, organizațiile de caritate folosesc denumiri similare organizațiilor reale, legitime. Un exemplu este o organizație falsă numită Breast Cancer Society, care a fost expusă. Deși organizația este falsă, denumirea este foarte similară unei organizații bine cunoscute, intitulate Breast Cancer Alliance.
tags
The meaning of Bitdefender’s mascot, the Dacian Draco, a symbol that depicts a mythical animal with a wolf’s head and a dragon’s body, is “to watch” and to “guard with a sharp eye.”
Toate articolele