Work From Office – Cum gestionăm stresul întoarcerii la birou

După doi ani de izolare și restricții din cauza pandemiei, angajații s-au întors la birou și astfel legăturile cu colegii.

Lumea de dinainte de pandemie pare a fi doar o amintire îndepărtată și, deși unii oameni sunt dornici să se întoarcă la munca offline, o treime dintre angajații care au participat la un studiu recent realizat de Institutul McKinsey au spus că întoarcerea la birou are un impact negativ asupra sănătății lor mintale.

În plus, aproximativ 40% dintre respondenți ar lua în considerare să-și dea demisia de la locul de muncă actual în cazul în care conducerea ar cere sau ar impune revenirea la munca fizică de birou permanent.

Schimbările drastice în ceea ce privește mediul în care lucrăm și rutina zilnică ne pot pune la încercare psihicul, pe măsură ce ne adâncim înapoi în viața noastră socială și profesională. Fără îndoială, există semne că „starea mentală s-a schimbat destul de mult și în mod disproporționat în timpul pandemiei”, explică Nansi Lungu, analist comportamental la Bitdefender. „Toată lumea s-a schimbat în această perioadă de autoizolare și, în funcție de nivelul nostru individual de anxietate, revenirea la un spațiu comun și la interacțiunea cu semenii noștri ne poate afecta diferit.”

Nu există o modalitate corectă de a facilita reintegrarea forței de muncă pentru a reduce stresul și pentru a asigura aceleași niveluri de productivitate ca în lumea pre-pandemică.

Expertul Bitdefender spune că trebuie să schimbăm modul în care ne folosim energia mentală și să începem să avem grijă de sănătatea mintală, deși am putea crede că avem o reziliență bună.

Reziliența este o sabie cu două tăișuri. În timp ce această abilitate umană ne permite să luptăm împotriva stresului, să ne recuperăm după evenimente traumatizante sau să ne îndeplinim cu brio atribuțiile de la locurile noastre de muncă moderne, spre deosebire de corp, mintea nu ne avertizează când ne-am atins limita.

„Adevărul este că oamenii sunt adesea mult mai rezistenți decât își închipuie, însă, pe de altă parte, după o anumită limită, rezistența lor devine nesemnificativă, nu mai există deloc”, a spus Nansi. „Suntem foarte puternici de cele mai multe ori, dar când se atinge o anumită limită, atunci lucrurile devin dificile. Sănătatea noastră mentală nu semnalează, la fel ca cea fizică, faptul că am ajuns într-un punct periculos”, a adăugat el.

Gestionarea stresului și limitarea epuizării profesionale

Poate deveni mai dificil să facem față stresului la birou și epuizării profesionale atunci când se instalează un dezechilibru emoțional. Cea mai bună modalitate de a lua stresul de pe umerii sănătății noastre mintale este să adoptăm măsuri preventive, cum ar fi să creăm un mediu liniștitor și să ne acordăm timp pentru a ne restabili energia la sfârșitul zilei.

„Ne facem iluzia că, dacă ne împingem până la limită, vom avea mai multe realizări și vom avea satisfacții în viața noastră. Însă, totul duce la mai multă dezamăgire”, a spus Nansi.

Trebuie să ne acordăm timp pentru a ne concentra asupra noastră și a bunăstării noastre. Chiar și cei mai rezistenți indivizi au nevoie de timp pentru a-și recupera și menține un nivel ridicat de performanță, mai ales atunci când atribuțiile de la locul de muncă se schimbă și responsabilitățile se multiplică.

Munca de la distanță nu este cheia unei vieți profesionale fără stres. Este posibil ca angajații să aibă nevoie de timp pentru a se readapta la navetă, la interacțiunile de la muncă și chiar la schimbarea garderobei ceea ce poate fi uneori copleșitor.

Cu toate acestea, dacă îți identifici nevoile și le comunici angajatorului tău poți reveni mai ușor la rutina de la birou și poți obține oportunități de a-ți dezvolta cariera.

Nu fi foarte dur cu tine dacă lucrurile nu merg așa cum ai planificat în primele două săptămâni, iar dacă te simți stresat, încearcă să vorbești deschis cu prietenii sau colegii tăi în care ai încredere. Cu toții suntem oameni și sunt șanse ca și colegii tăi să treacă printr-o perioadă dificilă.